Primul ajutor si metode de aplicare a respiratiei artificiale in caz de accidentare prin electrocutare
Electrocutarea, termenul care desemneaza totalitatea leziunilor survenite de pe urma trecerii curentului electric prin corp, este o accidentare potential letala in care primul ajutor joaca un rol esential pentru supravietuire si limitarea leziunilor posibile.
Din punct de vedere al securitatii muncii(protectia muncii), conform cu Legea 319/2006, electrocutarea produce o vatamare violenta a trupului victimei.
Conduita in acest caz variaza in functie de mai multi factori, de la varsta victimei si rapiditatea interventiei de salvare, pana la nivelul de umiditate de la locul accidentului.
Pericolul asociat cu electrocutarea depinde de tipul de curent electric la care s-a expus victima, cat de ridicat este voltajul, cum a circulat curentul prin corpului accidentatului si starea de sanatate a persoanei electrocutate.
Simptomele electrocutarii includ:
• stopul cardiac;
• insuficienta respiratorie;
• durerile musculare si contractiile;
• arsurile;
• convulsiile;
• starile de amortire;
• furnicaturile;
• starea de inconstienta.
In general, tensiunea mare a curentului electric produce arsuri cutanate si arsuri interne, pe cand tensiunea de intensitate mica produce leziuni cardiace si neurologice.
Rezistenta victimei al electrocutare depinde atat de varsta acesteia (copiii au o rezistenta redusa a tegumentului, suferind arsuri mai grave), cat si de starea de sanatate a persoanei electrocutate (cardiacii prezinta un risc mai mare de deces).
Este foarte important ca salvatorul sa intervina in primele 5 minute, astfel incat reanimarea sa aiba sanse maxime de succes.
Masurile de prim ajutor obligatorii in electrocutare sunt urmatoarele:
- Intrerupeti orice sursa de curent electric, altfel va puteti viata proprie in pericol. Daca nu puteti face acest lucru, indepartati victima de la sursa de electricitate cu un obiect neconductor de curent (lemn, plastic, cauciuc, material textil gros etc.), asigurandu-va ca nu calcati pe o suprafata umeda.
- In cazul in care este posibil, purtati manusi de cauciuc, pentru o mai buna izolatie a corpului la atingerea victimei.
- In cazul in care pacientul este constient, asezati-l in pozitia laterala de siguranta si inveliti-l intr-o patura (sau un material termoizolant special, daca aveti la indemana o trusa de prim ajutor).
- Bandajati plagile arse si imobilizati fractura cu atele, daca este cazul. Transportati de urgenta victima la spital sau asteptati sosirea echipajului de urgenta.
- In situatia in care pacientul este inconstient, verificati imediat semnalele vitale (respiratie, puls) si incepeti de urgenta resuscitarea cardio-respiratorie (efectuati cate 5 compresii toracice alternativ cu 2 insuflatii gura la gura).
- Daca pacientul este inconstient, insa are puls si respira, asezati-l in pozitia de siguranta, bandajati plagile si transportati-l la spital (sau asteptati sosirea echipajului medical de urgenta).
Alte precautii importante sunt: sa nu atingeti victima cu mainile goale daca se afla in contact direct cu curentul electric, sa nu va apropiati de firele electrice de mare voltaj pana nu va asigurati ca sunt nealimentate si sa stati la minimum 6 metri distanta de acestea, daca observati scantei.
La fel de important este sa nu mutati victima cu o leziune produsa de curentul electric, decat daca exista un pericol imediat care trebuie sa fie evitat (in special umezeala ridicata).
PRIMUL AJUTOR SI METODE DE APLICARE A RESPIRATIEI ARTIFICIALE IN CAZ DEACCIDENTARE PRIN ELECTROCUTARE(SI NU NUMAI)
SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB CURENT
La instalatiile electrice, atingerea partilor conducatoare de curent care se gasesc sub curent(tensiune) provoaca in majoritatea cazurilor o contractare brusca si involuntara amuschilor. Din aceasta cauza, cand accidentatul tine conductorul in maini, degetele se strang atatde tare, incat desclestarea lor de pe conductor devine imposibila. Daca acesta ramane in atingere cu partile conductoare de curent, atunci este necesar sa se stie ca fara aplicarea masurilornecesare de securitate, atingerea celui aflat in sub curent este periculoasa si pentru viata celui ceintervine. Prima actiune de intreprins este deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana accidentatului. Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de urmatoarele :
1.In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare, deconectareainstalatiei si eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decat cel cauzat de curentul electric, de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz de cadere.
2.In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent si luminile. De aceea, trebuie luate masuri pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare, faclii, lumanari, un iluminat de rezerva, felinare cu acumulatoare, etc.) fara sa se intarzie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim ajutor pentru cel accidentat.
3.In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi executata suficient de repede, atunci trebuie luate masuri de separare a persoanei accidentate de partile conducatoare de current de care este agatata si anume:
O Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a conducte electrice de aceasta, trebuie sa se faca uz de o haina, o franghie uscata sau un bat, sau orice mijloc asemanator neconductor si uscat; nu se pot intrebuinta in acestecazuri obiecte metalice sau umede; pentru ca accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de curent, se poate trage de haina lui, daca este uscata si estedepartata de corp (poalele hainei), evitand in acelasi timp atingerile de obiectelemetalice inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine;
O De asemenea, nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare, fara a se lua masurile necesare, deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt bune conducatoare de electricitate; persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va infasura mainile cu o haina uscata; in cazulcand nu are asemenea obiecte, isi va pune sub picioare un covor de cauciuc electroizolant, scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.
3. Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta, el trebuie intins pe un loc neted si comod; i se desface imbracamintea la piept si la gat, se iau masuri pentru improspatarea aerului, se evacueaza din incapere persoanele de prisos, apoi i se da sa miroase o solutie de amoniac, se stropeste cu apa(nu din gura !), i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea corpului. Medicul trebuie sa fie chemat cat mai urgent. In cazul cand accidentatul respira greu, foarte rar si convulsiv, la fel ca un muribund, i se va face respiratie artificiala si un masaj in regiunea inimii.
In cazul cand persoana accidentata nu mai prezinta semne de viata (respiratia, bataile inimii, pulsul sunt absente) nu trebuie sa fie considerata pierduta.
Pulsul se verifica la artera carotida, fara a presa excesiv, in modul urmator:
Respiratia se poate verifica cu o oglinda care se pune in dreptul nasului: daca oglinda se abureste, inseamna ca exista respiratie.
Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale, este necesar :
- sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care impiedica respiratia(gulerul de la camasa, fularul), sa se desfaca cureaua de la pantaloni.
- sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine (sa se inlature protezele dentare daca exista);
Daca gura accidentatului este inclestata, ea trebuie deschisa, in care scop falca inferioara este impinsa in afara; pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica cele patru degete dela ambele maini in spatele colturilor falcii inferioare, apoi, prin apasarea degetelor mari deasupra marginii falcii, aceasta este impinsa in afara, astfel ca dintii maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui superior. In cazul cand in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se deschida gura, atunci se va recurge la ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care se va introduce intre masele la colturile gurii si nicidecum in fata (caci dintii se pot rupe) si cu precautie se desclesteaza dintii. (Inainte de a se folosi lama metalica/lingura, se inveleste cu un material textil pentru a proteja dantura. Sunt preferabile de asemenea unelte din lemn.)
Moartea poate fi adesea numai aparenta, in sensul in care nu prezinta semne vitale, dar cel accidentat va muri daca nu i se va acorda primul ajutor, facandu-i-se respiratie artificiala. Respiratia artificiala trebuie facuta in mod continuu, pana la sosirea medicului, care, in aceste cazuri, trebuie chemat urgent si obligatoriu, sunand la 112.
Pana la sosirea ambulantei, cel care asigura primul ajutor, va primi instructiuni prin telefon, despre cum trebuie sa procedeze mai departe.
PRINCIPALELE INSTRUCTIUNI OBLIGATORII APLICABILE LA EXECUTAREA RESPRATIEI ARTIFICIALE
Respiratia artificiala va fi executata numai in cazurile in care cel accidentat nu respira deloc sau respira rar, convulsiv, cu sughituri, ca un muribund, sau daca respiratia se inrautateste.
Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa imediat ce accidentatul a fost scos de subcurent si se continua apoi fara intrerupere pana la sosirea ambulantei.
S-au observat cazuri cand cei considerati morti datorita leziunilor provocate, au fost readusi laviata peste cateva ore socotite din momentul accidentului (chiar 8-11 ore). In timpul cat se executa respiratia artificiala, se va observa atent fata accidentatului. In cazul cand se observa o miscare a buzelor, a pleoapelor sau a marului lui Adam, facand impresia ca inghite, se va verifica daca accidentatul a inceput sa respire singur si regulat, se opreste respiratia artificiala,deoarece continuarea ei poate fi periculoasa. Daca insa dupa cateva clipe de asteptare se va observa ca acesta nu mai respira, se va relua imediat respiratia artificiala.
METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA
Persoanele desemnate sa asigure primul ajutor din cadrul societatilor(de obicei responsabilii cu securitatea muncii-protectia muncii), ar trebui sa aiba cunostine de aplicare a metodelor de respiratie artificiala(Silvester, Schäfer, Howard) care se aplica de la caz la caz.Oricare ar fi metoda, este necesar a se actiona foarte rapid pentru a realiza primele cinci inspiratiifortate pentru a asigura oxigen creierului, altfel dupa 3 minute fara oxigen, creierul se lezeaza ireversibil.
Metoda Silvester.
Mentionam ca aceasta metoda este cea mai buna dintre metodele de respiratie artificiala prezentate. In cazul cand se dispune de ajutoare, se aplica aceasta metoda. Pentru aplicarea acesteia sunt necesare mai multe schimburi de echipe, procedeul fiind obositor. La aplicarea metodei Silvester se aseaza accidentatul pe spate, pe un sul de haine ca sa se largeasca toracele, se scoate si se retine limba afara cu un carlig de rufe, batista uscata sau cu ajutorul unei fesi sau bucati de panza care se trece in jurul gatului; operatorul se aseaza in genunchi la capul accidentatului iar bratele acestuia se prind de sub incheietura cotului si se apasa fara
violenta pe partile laterale ale pieptului (expiratie), numarand: unu, doi, trei- se ridica apoi bratele accidentatului in sus si se trag inapoi peste cap (inspiratie); numarand: patru, cinci, sase- se vor apasa din nou bratele accidentatului pe partile laterale ale pieptului.
In cazul cand se dispune de ajutoare, la aplicarea metodei Silvester sunt intrebuintati doi oameni, fiecare stand pe un genunchi de fiecare parte a accidentatului, actionand in concordanta si dupa numaratoare. Un al treilea ajutor tine scoasa limba accidentatului.In cazul unei executari corecte a respiratiei artificiale se aude un sunet (care seamana a geamat) produs de aerul ce trece prin traheea accidentatului, la comprimarea pieptului si eliberarea lui.
Daca sunetele nu se produc, aceasta inseamna ca limba a cazut si impiedica trecerea aerului; inacest caz trebuie sa fie scoasa mai mult afara.
In cazul fracturarii unei maini sau unui umar, metoda Silvester NU trebuie aplicata.
Metoda Schäfer.
In cazul cand respiratia artificiala trebuie facuta de o singura persoana, este mai usor de aplicat metoda Schäfer. Avantajele ei constau in usurinta aplicarii procedeului, deoareceacesta poate fi usor insusita, dupa cateva exercitii de scurta durata.In cazul aplicarii metodei Schäfer, accidentatul trebuie asezat cu spatele in sus, cu capul sprijinit pe o mana, cu fata in laturi. Cealalta mana trebuie intinsa in lungul capului si se va asterne ceva sub fata. Daca este posibil i se va scoate limba afara; aceasta nu trebuie tinuta deoarece ea va stasingura.Apoi operatorul trebuie sa se aseze in genunchi deasupra accidentatului, cu fata inspre capul acestuia, in asa fel incat soldurile sale sa fie cuprinse intre genunchii persoanei care da ajutorul.
Se aplica apoi palmele pe spatele accidentatului, pe coastele inferioare, cuprinzandu-le lateral cudegetele indoite, numarand unu, doi, trei operatorul se apleaca inainte in asa fel ca prin greutateacorpului sau sa apese cu mainile pe coastele accidentatului. Numarand in continuare: patru, cinci,sase, operatorul se ridica brusc de pe spatele accidentatului, revenind la pozitia de la inceput, faraa ridica mainile de pe accidentat.
Metoda Howard.
Se aplica (in locul metodei Schäfer) in cazul in care cel accidentat are arsuri pespinare si leziuni la maini.In cazul aplicarii metodei Howard se aseaza accidentatul pe spate asternand sub locul cu arsuri o batista sau o panza curata si i se intind mainile in lungul capului. In cazul cand mainile suntfracturate, acestea nu se vor intinde, ci se vor aseza deasupra capului. Limba accidentatuluitrebuie scoasa afara si tinuta de o a doua persoana.
Apoi operatorul se aseaza in genunchi deasupra persoanei accidentate, procedand identic ca si la aplicarea metodei Schafer: apasa pe coastele inferioare (nu pe burta), numarand la apasare si la ridicare. Oricare ar fi metoda aplicata,sa se evite apasarile intense pe piept sau pe spate, mai cu seama in regiunea abdomenului,deoarece poate produce impingerea alimentelor din stomac spre gura, ceea ce ar putea obtura caile respiratorii.
Trebuie sa fie evitate miscarile violente ale accidentatului, (in special metodaSilvester) pentru a nu se produce fracturi sau luxatii.La aplicarea oricarei metode de respiratie artificiala, trebuie avut grija ca accidentatul sa nuraceasca; de aceea nu trebuie sa fie lasat pe pamant umed sau pardoseala de piatra, de beton sau fier. Pentru aceasta, sub accidentat trebuie asezat ceva calduros, va fi invelit si daca este posibil incalzit aplicandu-i-se pe corp si la picioare sticle cu apa fierbinte, caramizi sau pietre incalzite si bine acoperite pentru a nu cauza arsuri.
Toate acestea trebuie facute repede fara sa se intrerupa operatia de respiratie artificiala. In timpul respiratiei, bratele celui care face respiratia, in cazul aplicarii metodelor Schafer si Howard, sau ale accidentatului, la aplicarea metodei Silvester, pot fi indepartate pentru 2-3 secunde de cutia toracica a accidentatului. La toate metodele derespiratie artificiala trebuie sa se faca 15 miscari complete pe minut, adica de inspiratie si respiratie. Pentru a obosi mai putin, cel care face respiratia artificiala trebuie sa respire in ritmul miscarilor pe care le face accidentatului.
Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura
Este cea mai buna metoda pentru ca este usor de invatat si practicat, poate fi folosita asupra persoanelor de toate varstele. In plus, ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur.
Eliberarea cailor respiratorii Gura-la-gura, Gura-la-nas.
Pasii care trebuie urmati sunt urmatorii:
– Verificati gura accidentatului pentru a va asigura ca nu este obstructionata.
– Plasati corpul accidentatului pe spate, astfel incat pieptul sa fie in extensie.
-Prindeti mandibula si ridicat-o in sus astfel incat capul sa aiba o pozitie inspre inapoi.
Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii, care este deseori inghitita de persoana in stare de inconstienta.
Acum se incepe respiratia artificiala:
Cu o mana se strang narile accidentatului. Dupa aceea salvatorul inspira rapid si adanc, apoi insufla aerul prin gura accidentatului. Daca maxilarele sunt inclestate, inca se mai poate folosi aceasta metoda, aerul trecand printre dinti, altfel se poate folosi si metoda gura-la-nas. Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural, la oprirea insuflatiei.
Daca e nevoie, respiratia artificiala(metoda Silvester sau gura-la-gura) trebuie combinata cu masajul cardiac. In cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut – o data la 5 compresii cardiace;
In cazul unui singur salvator, se face o succesiune de 2 inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace.In cazul cand accidentatul este copil, ritmul de respiratie artificiala este de 20 inspiratii pe minut, se continua cu succesiunea de 2 inspiratii la 15 compresii cardiace pana la revenire sau sosirea medicului.
Nu pierdeti nici un moment in inceperea respiratiei artificiale, cea mai mica intarziere poate fi fatala!
Primul ajutor prin masajul inimii se executa in felul urmator : persoana care da primul ajutor pune mana sa dreapta pe regiunea inimii accidentatului, avand degetele indreptate in directia capului acestuia si mana stanga peste mana dreapta si apasa uniform, cu mainile indreptate, in ritmul batailor inimii (la un om sanatos 70-80 pe minut, sau pentru comoditate la fiecare secunda, dupa ceas) face cu podul palmei 20-30 apasari slabe pe coastele de deasupra inimii.
